„Să nu pierdem nimic din trecut,
Cu trecutul se clădeşte viitorul”

Şcoala Profesională nr. 2 este mai mult decât o instituţie cu tradiţie în formarea şi educarea tinerei generaţii. Ajunşi în alt secol, şcoala continuă mai departe să-şi traseze propriul itinerar în istorie, pregătind specialişti în domeniul alimentaţiei publice şi al comerţului.

 Edificiul în care activăm astăzi este înregistrat prin Hotărârea Comitetului Executiv Orăşenesc nr. 470 din 26.12.1972. Şcoala își desfășoară procesul educațional în temeiul Regulamentului de ordine interioară şi participă integral la aplicarea în practică a Conceptului dezvoltării învăţământului în Republica Moldova, onorându-și cu perseverență obligațiunile faţă de noile cerinţe de consolidare a unei societăți moderne într-un stat democratic și prosper, în prezent şi în perspectivă.

 Prima filă din istoria instituţiei este anul fondării – 1940 şi redeschiderii ei în  1944, pentru a-i primi în acea primă zi de toamnă, pe copiii dornici de şcoală şi muncă. Haina cenuşie a războiului a împovărat mulţi ani traiectoria celor care veneau spre lumea cunoaşterii, speranţei, realizării.

 Astăzi cu uimire şi admiraţie privim spre acea perioadă, ţinând cont de controversatul an 1940 şi urmăririle nefaste ale războiului. În pofida acestor greutăţi, arhiva ne oferă informații despre primii absolvenţi ai instituţiei, promoţia 1945. În această filă de aur a școlii 1940-1974, ani plini de zbucium, dar şi de cutezanţă, au fost înscrişi la studii şi au obţinut calificarea respectivă un număr de 11100 elevi. Şcoala a fost condusă de 14 directori.

 Ne reamintim cu profund respect de I. Grabco, D. Costroma, F. Bălan, V. Melnic, care au menţinut aprinsă torţa spre culmile cunoaşterii şi nu au ezitat nici pentru o zi în fața pericolului de a da înapoi şi a închide uşile, demonstrând verticalitate în fața dificultăţilor exagerat de mari: foamete, deportări staliniste.

 O atenţie sporită era oferită practicii de producere. Elevii însuşeau meseria în cadrul întreprinderilor, ce aparţineau trestului de stat al alimentaţiei publice. Odată cu mărirea numărului de elevi înmatriculaţi, a fost necesar de a lărgi baza materială a şcolii.

 A doua filă din istoria şcolii înscrie fapte şi evenimente din perioada 1973-1990.

În 1993 în fruntea şcolii este numit Vasile Catană, care a diriguit nu numai procesul de instruire: 800 de elevi şi colectivul profesoral constituit din 50 de persoane, ci şi a finalizat lucrările de construcţie a noului edificiu de studii care, de fapt, este cel de astăzi, amplasat pe str. I. Creangă. În anii 1974-1975 în şcoală îşi făceau studiile 1414 elevi, repartizaţi în 42 de grupe. După orele de predare a materiei, îmbrăcau salopeta şi ofereau ajutor constructorilor și profesorii I. Malac, M. Merchin, A. Borodin, dascăli cu pletele ninse de scurgerea anilor, care au rămas fideli şi astăzi, activând cu mult stoicism timp de 38 de ani între pereţii acestei instituţii .

În 1983 la conducerea şcolii este numită A. Bondarenco. În această perioadă numărul elevilor înscrişi la studii varia de la 777 până la 1124 (1988). Se fac anumite schimbări în vederea dotării şcolii cu echipament necesar pentru o activitate prosperă.

 Schimbările produse în societate, graţie revoluţiei culturale din 1989, favorizează substituirea vechii mentalităţi cu crearea unei viziuni şi misiuni noi a şcolii. Aceste schimbări sunt percepute prin emoţia trăirii de la 03 octombrie 1990, când este numită în funcţie de director Viorica Dobândă. Practic, cea de-a treia filă din istoria şcolii porneşte de atunci şi poate fi asemuită cu traiectoria strălucitoare îndreptată spre noi orizonturi. Vroia şi avea nevoie de împlinirea unei vocaţii bine conturate.

Anul 1990 a fost un an de succes. Documentele din arhivă ne îndreaptă spre Hotărârea Guvernului RM nr. 735 din 30 decembrie 1991, care prevedea trecerea şcolilor tehnico-profesionale în subordinea Direcţiei Generale Învăţământ Secundar Profesional din cadrul Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului din Republica Moldova. Anume în această perioadă se pun bazele studiilor integrate, instruirea profesională se face paralel cu studiile medii, apoi liceale. La 20 august 1997 şcoala este reorganizată în Școala Profesional Polivalentă nr. 2 , iar din 2003 în Şcoala  Profesională nr. 2.

 Toate acestea au favorizat obţinerea statutului de Liceu Profesional nr. 1 la data de 15 noiembrie 2006 prin Hotărârea de Guvern nr. 939.

În anul de studii 2009-2010 liceul a înscris prima promoţie de elevi (8 grupe care au susţinut cu succes Bacalaureatul Profesional). 20 de ani de frământări, luptă, depăşirea eşecurilor, promovarea unui tip de lucru deschis, ţinând cont de spiritul, experienţa, opinia celor 56 de cadre didactice, dar nu în ultimul rând, entuziasmul, inventivitatea elevilor. Nenumăratele demersuri înaintate Preşedinţiei şi Guvernului RM pentru retrocedarea blocului V al căminului, atât de necesar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale elevilor, au avut ecou răsunător abia în anul 2007. Prin dispoziţia prim-ministrului V. Tarlev, blocul indicat este retrocedat liceului. În acelaşi an, prin dispoziţia Guvernului, se alocă surse pentru repararea capitală a cantinei şi reutilarea acesteia cu inventarul tehnic modern. Pentru cadrele didactice ale şcolii acest fapt a revigorat încrederea într-un viitor prosper, stabil, sigur și continuu. Profesorii constituie unul din obiectivele generale pe care se axează, preponderent, Regulamentul de ordine interioară al Școlii Profesionale nr. 2. Cadrele didactice, maiştrii-instructori în producţie au explorat acest tărâm inedit, contribuind la formarea numărului impunător de cadre calificate – 38550 de specialişti. Obiectivele generale ale activităţii colectivului didactic presupun elaborarea sistemului de educaţie, bazat pe o viziune modernă, care cuprinde renovarea conţinutului educaţional, ţinând cont de ritmul individual de dezvoltarea al elevilor, de aptitudinile, posibilităţilor reale şi formarea, pe această bază, a personalităţii creative cu posibilităţi sporite de integrare socio-profesională.

 În şcoală au devenit tradiţie:

  • Decada la disciplinele de profil;
  • Concursul „Meseria – brăţară de aur”;
  • Decadele la disciplinele de cultură generală;
  • Seminarele republicane şi lucrul în laboratoarele de creaţie;
  • Întâlniri cu personalităţi marcante;
  • Conferinţe, lectorii: juridice, medico-sanitare, istorice.

 Cea mai scumpă tradiţie este cea de a învăţa, tradiţia la care ţinem mult şi pe care o promovăm zi de zi, an de an. Aplicarea unor teorii, motode şi resurse informaţionale noi, constituie un efort obligatoriu de modificare, care va duce, inevitabil, la realizarea unor schimbări reuşite în reforma învăţământului profesional. Priorităţile sunt de a valorifica, în spaţiul european, potenţialul intelectual şi sentimentul demnităţii profesionale. Astfel, preocuparea de bază a şcolii a fost şi va rămâne formarea specialistului, capabil să răspundă exigenţelor în schimbarea economiei de piaţă, integrarea socio-profesională a absolvenţilor noştri, care poate fi evaluată la cel mai înalt nivel.